Nu! Nu este vorba de crize financiare.
Indiferent de organizatia sau domeniul in care lucram, este esential ca noi sa fim pregatiti cat mai bine pentru eventualele probleme ce pot sa apara pe viitor. Iar dupa cum este de asteptat, problemele apar atunci cand ne asteptam mai putin. Drept urmare, felul in care ne comportam si gestionam acele momente neprevazute pline de dezastru si confuzie, face diferenta intre esecul nostru sau bunastarea generala.
Situatiile sunt diverse si putem trece oricand prin inundatii, incendii, cutremure, crime, greve, prabusirea sistemului informatic, etc. Indiferent de marimea si renumele organizatiei din care facem parte, nu vom fi niciodata imuni la variatele momente de criza iar proiectele noastre vor trebui sa le depaseasca cu bine.
Literatura de specialitate referitoare la crizele survenite asupra proiectelor distinge in mod general diferite faze ale managementului crizei, adesea fiind mentionate ca provocari si care pot fi sintetizate in felul urmator:
Prevenirea crizei: Se realizeaza prin eliminarea cat mai multor factori de risc si prin implementarea unor plase de siguranta care sa atenueze posibilele efecte dezastruase. Din nefericire, nu exista solutii model pentru prevenirea absoluta a crizelor dar probabilitatea ca ele sa se produca, se reduce odata cu numarul masurile implementate. Pentru a preveni crizele, masurile sunt diverse si pot porni de la introducerea unor sisteme de detectare timpurie, clasificarea si monitorizarea sistemelor de risc, efectuarea periodica a instructajelor si a reviziilor, etc. Masurile de prevenire a crizelor fiind diferite de la caz la caz. De exemplu, daca proiectul nostru implica transportarea unor materiale/utilaje ce intra la categoria „gabarit depasit”, catre o zona spre care inclinatia drumului este ridicata, trebuie sa avem in vedere ca mijlocul de transport ce urmeaza a fi utilizat, corespunde si va face fata solicitarilor extreme la care va fi supus.
Pregatirea pentru criza: Implica designul si actualizarea planurilor contingency si a actiunilor de protocol.
Solutionarea crizei: Acolo unde resursa umana a fost pregatita/instruita din timp si unde au fost clar stabilite masurile ce trebuie luate in momente de criza, raspunsul la criza in aceste cazuri vine mai rapid iar sansele de reducere a impactului negativ, cresc semnificativ.
Perioada post-criza: Este procesul de reconstructie si de reintoarcere la normalitate, perioada in care reiese la suprafata capacitatea de a formaliza si de a institutionaliza lectiile invatate pentru a raspunde viitoarelor crize.
Pe parcursul acestor etape, punerea in practica si comunicarea sunt de o importanta vitala. In anumite cazuri, din motive variate precum dorinta de a reduce costurile, economie de timp sau alte motive, sunt omise masuri de importanta ridicata dar, la prima vedere, de a caror implementare poate ca nu depinde proiectul nostru. Totusi riscul exista iar omiterea sa poate avea efecte ce nu mai pot fi trecute cu vederea, indiferent de natura domeniului nostru (IT, constructii, medical, consultanta, etc.).
Recomandata este respectarea legislatiei in vigoare cu privire la preveniri, riscuri, protectie, vatamare, ssm si tuturor aspectelor care, ignorate, cauzeaza o serie de accidente cu urmari nefericite. Poate ca nu vom intalni niciodata acele momente grave de criza dar de avut in vedere este faptul ca pentru orice manager de proiect – managementul riscului, este un mare capitol din viata sa, atat personala cat si profesionala.
Iar de final, ne intrebam: Stim unde se afla extinctorul, cum se ajunge repede la el SI cum se foloseste? Dar ceilalti stiu? Sau poate ca nici nu-l avem…
