Multe persoane iniţiază afacerea proprie bazându-se pe calităţile şi abilităţile de care dispun, de experienţa sau calificarea pe care au acumulat-o pe parcursul activităţii precedente ori pe un hobby. Deseori ele consideră că angajatorul lor nu a identificat sau nu a valorificat cea mai bună oportunitate. Uneori ele au idei potenţiale de îmbunătăţire, dar angajatorul nu le-a permis să le realizeze, de aceea vor să încerce singure să le pună în practică în mod independent. Alteori, având relaţii cu terţii în virtutea responsabilităţilor de serviciu, ele speră că vor putea explora aceste avantaje având propria afacere. Alţii speră să acopere golurile de pe piaţă, găsind astfel oportunităţi de afaceri. Antreprenorul diferă de manager ca fiind o persoană ce poate explora aceste oportunităţi inovative. Motivaţiile pot fi diferite la început, însă în virtutea faptului că antreprenorul observă oportunităţile şi caută metode de a le valorifica, el diferă deja de un simplu angajat. Golurile de pe piaţă provin de la schimbările pieţei, ale cererii. Aceste schimbări pot avea implicaţii benefice pentru afaceri.
De exemplu:
- Produsele şi serviciile care nu există pe piaţa dată, dar care au fost observate pe alte pieţe, pot deveni o oportunitate. Observarea altor pieţe, a produselor şi serviciilor existente în alte ţări este o sursă destul de valoroasă.
- Schimbările în cererea consumatorului sau noi metode de deservire pot deveni necesităţi care nu au fost explorate pe o piaţă anumită. – Schimbările de piaţă, de asemenea, pot oferi noi posibilităţi.
- Modificările în legislaţie pot crea noi oportunităţi. Desigur, pot fi create oportunităţi prin forţele proprii, datorită inovaţiilor:
- Ideea nu trebuie neapărat să fie proprie, ea poate fi împrumutată, oferită de un inovator. Inovatorii mai des vând ideea, decât s-o implementeze.
- Inovaţie înseamnă, de asemenea, a face lucruri într-o altă manieră decât ceilalţi sau mai ieftin decât ceilalţi. – Noile tendinţe şi noile tehnologii ce presupun utilizarea computerului, a serviciilor de vânzare E-commerce pot fi exemple de inovaţie.
- Pot fi implementate noi căi de a aduce produsele sau serviciile pe piaţă, de exemplu, vânzări directe, vânzări prin Internet sau telefon.
Inovaţia şi creativitatea pot fi explorate prin următoarele abordări:
- Având o problemă, se caută soluţii netradiţionale de rezolvare.
- Având o soluţie, se caută problema ce ar putea fi rezolvată prin utilizarea soluţiei date.
- Se identifică problema şi se caută soluţia de rezolvare. Creativitatea este o formă specifică a gândirii, care permite elaborarea ideilor noi şi neobişnuite.
Acest mod de gândire permite unui antreprenor începător sau cu experienţă să vadă oportunităţi pentru a iniţia sau a extinde afacerea, să analizeze din mai multe puncte de vedere situaţiile neordinare, să adopte decizii riscante, să activeze cu success.
Procesul creativ are loc în cinci etape, fiecare dintre ele având anumite particularităţi. O etapă nu este mai importantă decât alta, la fel nu este cazul ca vreuna dintre ele să fie exclusă. În funcţie de stilul individual, de experienţă, de caracterul inventatorului sau de situaţiile obiective existente, unele etape pot să decurgă mai lent, iar altele – foarte rapid, unele perioade pot fi destul de productive, altele – lipsite de spor. Câteva sfaturi pentru a optimiza procesul de creaţie: Etapa de explorare. Aceasta este prima etapă, care debutează odată cu apariţia ideii. Ea reprezintă începutul căutărilor active. Pentru un rezultat mai productiv, este necesar a identifica noi surse de informare. Se va analiza ce s-a făcut în domeniul respectiv, chiar pot fi descoperite noi aspecte ale lucrurilor cunoscute. Pentru orice activitate deja întreprinsă se pot găsi noi căi de realizare, care să corespundă situaţiei. Pentru un plus de originalitate, se vor examina cele mai mici detalii, deoarece ele pot oferi cele mai valoroase revelaţii.
Etapa de incubare.
Etapa a doua presupune luarea unei pauze pentru prelucrarea informaţiei acumulate. Există o legitate psihologică, potrivit căreia problemele nerezolvate până la capăt se întipăresc în minte şi soluţia poate apărea mai târziu, parcă de la sine. De aceea informaţia acumulată va fi lăsată să se „coacă” (să se sedimenteze).
Etapa de generare, meditare.
Prima regulă la această etapă: se vor aduna cât mai multe variante de realizare a ideii. Se va imagina cum ar face-o alţii. Se va ţine cont de cazuri similare în care au fost implicaţi prieteni, cunoscuţi, persoane cu renume şi se va încerca adaptarea la condiţiile concrete. Este bine să se utilizeze tehnici eficiente de generare a ideilor.
Etapa decizională.
Înainte de luarea deciziei finale se vor identifica aspectele pozitive, se vor selecta cele mai reuşite, mai adecvate, mai realizabile idei. Se vor stabili avantajele şi dezavantajele în fiecare caz aparte şi abia apoi se va lua decizia finală. Etapa de acţiune. Este cea mai responsabilă etapă, momentul când se văd rezultatele căutărilor de până acum. Implementarea ideii selectate se va face în conformitate cu decizia luată, în baza planului decizional, care va conţine mijloace, termene şi modalităţile de realizare a ideii. Se va pregăti o versiune simplificată a activităţilor şi a rezultatului final. Se va lucra asupra realizării ideii. Procesul de identificare a oportunităţilor şi de generare a ideilor de afaceri optime este un pas foarte important pentru cei care vor să iniţieze o afacere. Sunt recomandate următoarele metode de identificare a unei idei optime de afaceri:
- Creaţi-vă un fişier sau cumpăraţi-vă un carnet pentru notarea ideilor.
- Acumulaţi cât mai multe informaţii despre antreprenoriat, în special despre start-up.
- Evaluaţi şi îmbunătăţiţi abilităţile creative.
- Aplicaţi tehnici de verificare în generarea ideilor noi şi riscante.
- Luaţi în considerare aspectele personale şi financiare, identificaţi sursele de finanţare. Crearea şi exploatarea unei baze de date presupun selectarea, clasificarea şi depozitarea informaţiei la tema dată pentru prelucrarea şi implementarea ei ulterioara.
Sursa: Ingenius-hub.eu
