Orice participare la o procedura de achizitie finantata din fonduri europene presupune depunerea unei Declaratii de respectare a OUG 66/2011 privind conflictul de interese in cadrul procedurilor de achizitie.
Potrivit acestei declaratii sustinem, fie in calitate de ofertanti, fie ca membri in cadrul unei comisii de evaluare a ofertelor ca nu ne aflam in conflict de interese asa cum este acesta definit la art. 14 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea si sanctionarea neregulilor aparute in obtinerea si utilizarea fondurilor europene si/sau a fondurilor publice nationale aferente acestora.
Ce presupune, insa, aceasta declaratie?
Pentru a formula un raspuns ar trebui sa avem in vedere si normele metodologice emise in aplicarea Ordonantei de Urgenta precizata anterior.
Spre deosebire de marea majoritate a actelor normative, aceste norme utilizeaza exemple. Exemple de frauda. Am selectat, in cele ce urmeaza, situatiile cel mai des intalnite in practica, analizate in ordinea tratata de normele metodologice invocate.
Prin urmare e bine sa stim ca atunci cand semnam o astfel de declaratie, de fapt ne angajam sa evitam urmatoarele:
1. Coruptia – mita si comisioanele ilegale
Atentie! Potrivit actului normativ: orice beneficiu tangibil oferit sau primit in vederea coruperii primitorului poate constitui mita. Intra in aceasta categorie „cadouri”, „imprumuturi” (indiferent daca au fost sau nu rambursate), utilizarea unor carduri de credit, utilizarea gratuita sau in schimbul unei chirii preferentiale a unui apartament, utilizarea gratuita a unui autoturism inchiriat, reprezentand adesea un procent stabilit in prealabil din contractul obtinut si platite printr-un intermediar sau societate-paravan infiintata de catre destinatar.
De exemplu, un angajat al unei autoritati contractante conduce o masina de lux a carei achizitie nu poate fi justificata cu venitul sau lunar sau cheltuieste platind cu cardul sume ce depasesc venitul sau lunar incasat din partea entitatii a carei angajat este.
La verificarea persoanei, se constata ca aceasta a detinut sau detine pozitia de presedinte sau membru in comisii de evaluare a ofertelor in cadrul unor proceduri de achizitii. Situatia enuntata este un indicator suficient de frauda suficient pentru a se declansa o cercetare amanuntita asupra procedurilor de achizitii evaluate de respectiva persoana. Prin procedura de achizitie verificata intelegem atat achizitorul, cat si ofertantul castigator.
2. Practicile de cooperare secreta
Exemple de practici:
Contractantii dintr-o anumita zona sau regiune geografica sau dintr-o anumita industrie pot incheia acorduri in vederea inlaturarii concurentei si majorarii preturilor prin diferite sisteme de cooperare secreta, prin mecanisme de genul:
- Depunerea de oferte de curtoazie. Ofertele de curtoazie, cunoscute si ca „oferte fantoma”, au scopul de a asigura aparenta unei licitatii concurentiale fara a se urmari castigarea acesteia. Mai multi ofertanti care coopereaza convin sa depuna oferte la preturi excesive sau continand conditii inacceptabile pentru a favoriza selectarea unui contractant preferat la un pret majorat artificial.
- Abtinerea de la participare. Pentru ca manipularea procedurilor sa reuseasca, numarul ofertantilor trebuie sa fie limitat si toti trebuie sa participe la conspiratie. Daca la licitatie se alatura un ofertant nou sau necooperant (un asa-numit „sabotor”), majorarea artificiala a pretului devine evidenta. Pentru a preveni o astfel de posibilitate, conspiratorii pot oferi mita societatilor straine pentru ca acestea sa nu isi depuna ofertele sau pot utiliza mijloace mai agresive pentru a le impiedica sa participe la licitatie. De asemenea, in incercarea de a-si proteja monopolul, conspiratorii pot constrange furnizorii si subcontractantii pentru ca acestia sa evite relatiile comerciale cu societatile necooperante.
- Rotatia ofertelor. Conspiratorii depun oferte de curtoazie sau se abtin sa liciteze pentru a permite fiecarui ofertant sa depuna, prin rotatie, oferta cea mai ieftina. Rotatia poate avea loc in functie de zona geografica – un contractant in domeniul constructiilor de drumuri primeste toate lucrarile dintr-o regiune, alta societate primeste lucrari in regiunea invecinata – sau in functie de tipul de activitate, perioada etc.
- Impartirea pietelor. Intreprinderile participante la intelegere pot imparti piete sau linii de productie sau pot conveni fie sa nu concureze in propriile zone de influenta, fie sa o faca prin masuri de cooperare secreta, precum depunerea de oferte de curtoazie exclusiv. Uneori, la sistemele de cooperare secreta participa angajati – avand uneori interese financiare in intreprinderea „concurenta” – care primesc o cota din preturile majorate artificial.
Indicatori de frauda:
- oferta castigatoare are un pret prea mare in raport cu estimarile de costuri, listele de preturi publicate, lucrarile sau serviciile similare sau mediile la nivel de industrie si preturile de piata corecte;
- toti ofertantii mentin preturi ridicate;
- pretul ofertelor scade atunci cand la licitatie se alatura un ofertant nou;
- rotatia ofertantilor castigatori in functie de regiune, tip de activitate, tip de lucrari;
- ofertantii respinsi sunt angajati ca subcontractanti;
- configuratie anormala a ofertelor (de exemplu, ofertele sunt separate de procentaje exacte, oferta castigatoare este cu putin sub pragul de pret acceptat, se incadreaza exact in bugetul alocat, este prea mare, prea apropiata, diferenta este excesiva, sumele sunt rotunjite, incomplete etc.);
- legaturi aparente intre ofertanti, cum ar fi adrese, angajati sau numere de telefon comune etc.;
- in oferta contractantului sunt inclusi subcontractanti aflati in competitie pentru contractul principal;
- contractantii calificati se abtin de la depunerea unei oferte si devin subcontractanti sau ofertantul cu cel mai scazut pret se retrage si devine subcontractant;
- unele societati liciteaza intotdeauna una impotriva celeilalte, in timp ce altele nu o fac niciodata;
- ofertantii respinsi nu pot fi localizati pe internet sau in nomenclatoarele de societati, nu au adrese etc. (cu alte cuvinte, sunt societati fictive);
- exista corespondenta sau alte indicii potrivit carora contractantii efectueaza schimburi de informatii privind preturile, isi aloca teritorii sau incheie alte tipuri de acorduri neoficiale;
3. Manipularea specificatiilor
Exemple:
- Caietele de sarcini pot contine specificatii adaptate pentru a corespunde calificarilor sau competentelor unui anumit ofertant. Aceasta situatie este frecventa in special in cazul contractelor din domeniul IT, auto si a altor contracte tehnice.
- Specificatiile care sunt prea restrictive pot fi utilizate pentru a exclude alti ofertanti calificati sau pentru a justifica achizitii dintr-o singura sursa si pentru a evita orice concurenta.
Indicatori de frauda:
- doar un singur ofertant sau foarte putini ofertanti raspund la cererile de oferte;
- exista similitudini intre specificatii si produsele sau serviciile contractantului castigator;
- se primesc reclamatii din partea celorlalti ofertanti;
- specificatiile sunt semnificativ mai restranse sau acopera o sfera mai larga decat in cazul cererilor de oferte anterioare;
4. Atribuiri nejustificate unui singur ofertant
Aceste atribuiri pot avea loc prin fragmentarea achizitiilor in scopul evitarii plafoanelor de ofertare concurentiala, falsificarea justificarilor achizitiilor din sursa unica, redactarea unor specificatii foarte restrictive, prelungirea contractelor atribuite anterior in locul relicitarii acestora.
Indicatori de frauda:
- atribuiri in favoarea unui singur ofertant la preturi superioare sau putin inferioare plafoanelor de atribuire concurentiala;
- achizitii publice desfasurate anterior in conditii concurentiale au devenit neconcurentiale;
- fragmentarea achizitiilor pentru a evita plafonul de ofertare concurentiala;
- cererea de oferta este transmisa unui singur furnizor de servicii.
5. Fragmentarea achizitiilor
Personalul insarcinat cu contractarea poate fragmenta o achizitie in doua sau mai multe comenzi ori contracte de achizitie in scopul evitarii concurentei sau a unei investigatii efectuate de o autoritate de management de nivel superior.
De exemplu, daca plafonul este de 125.000 euro, o achizitie pentru atribuirea unui contract de bunuri si servicii in valoare estimata de 245.000 euro poate fi fragmentata in doua achizitii pentru atribuirea a doua contracte – unul pentru bunuri, in valoare de 121.000 euro si altul pentru servicii in valoare de 124.000 euro – in scopul evitarii unei proceduri concurentiale.
Indicatori de frauda:
- doua sau mai multe achizitii consecutive si asemanatoare de la acelasi contractant, situate imediat sub plafoanele de acordare concurentiala sau sub limita de la care se efectueaza investigatii de catre cadrele de conducere;
- separarea nejustificata a achizitiilor, de exemplu contracte separate pentru manopera si materiale, fiecare avand o valoare inferioara plafoanelor de ofertare;
- achizitii consecutive la valori situate imediat sub plafoane.
ATENTIE! De cele mai multe ori declaratiile semnate in sensul OUG 66/2011, utilizate ca modele, contin cateva randuri. Dincolo de acele randuri insa, semnatarul se angajeaza fata de mecanismele descrise mai sus.
Autor: Diana Spinciu – Trainer Extreme Training
