Mai mult de 200.000 de firme s-au inchis din cauza impozitului minim. Acum, Guvernul e dispus sa ofere 10.000 de euro pentru infiintarea uneia singure. Tinerii antreprenori sunt dezamagiti de prevederile noului program. Proiectul de lege are lipsuri, neclaritati si, mai mult decat atat, intarzie sa fie adoptat.
Mihai Nasaudean si Nicoleta Nitulescu se uita la programul guvernamental cu mai multa luciditate decat ne-am fi asteptat de la cineva de varsta lor. El are 25 de ani si isi conduce propriul business in domeniul marketingului digital de mai bine de un an. La 26 de ani, ea se pregateste sa intre in antreprenoriat in domeniul in care are deja sase ani de experienta – consultanta financiar-contabila. Pentru a intra in acest program guvernamental, un tanar pana in 35 de ani trebuie sa isi inregistreze o firma sub titulatura de SRL – ID, acronimul pentru intreprinzator debutatant. E un stigmat pe care acest nume ti-l pune inca de la inceput. „Lupii din business care vor sa obtina profituri de la companii aflate la inceput se vor folosi de asta”, spune Mihai. I s-a intamplat si lui.
Pericolele inceputului
Mihai Nasaudean a intrat in antreprenoriat in 2009, la scurt timp dupa terminarea Facultatii de Informatica, in domeniul pe care il cunostea cel mai bine, marketingul digital, infiintand firma „Good Afternoon”.
Nu avea resurse financiare, insa a pornit cu o lista de proiecte si clienti pe care ii cunoscuse in perioada in care fusese angajat la InterTel Communications, unde realiza aplicatii interactive prin sms pentru televiziuni si multinationale si unde a pus bazele departamentului de dezvoltare web. „Am lucrat cu companii mari care au profitat de naivitatea noastra si nu ne-au platit programele furnizate”, isi aminteste Mihai, care subliniaza ca stampila de SRL-ID aplicata tinerilor antreprenori ii dezavantajeaza din start.
Plan de afaceri
Pentru ca nu a avut resursele financiare si nici experienta necesare, Mihai Nasaudean si-a facut planul de afaceri intr-o noapte, entuziast si fara o analiza atenta a pietei. Nici programul guvernamental nu incurajeaza tinerii sa-si puna pe hartie un plan realist, care sa asigure afacerii sanse de reusita. Ba dimpotriva. Si asta pentru ca planul de afaceri pe care il solicita autoritatile este verificat online de catre o simpla aplicatie software.
Statul acorda un ajutor financiar nerambursabil de 30% din valoarea proiectului (dar nu mai mult de 10.000 de euro). Restul poate proveni din buzunarul propriu al antreprenorului sau dintr-un credit bancar garantat de stat in limita a 80.000 de euro. „Cand faci un plan de afaceri pe trei ani, trebuie sa stii dinainte care sunt cheltuielile cu creditul. Altfel nu poate fi un plan viabil”, spune Nicoleta, care e hotarata sa isi deschida o firma de consultanta financiar-contabila si de management.
Acum lucreaza la propriul sau plan de afaceri. Desi banii nerambursabili ii fac cu ochiul, nu e convinsa ca va intra in acest program de sprijinire a tinerilor antreprenori din cauza neclaritatilor privind riscurile si implicatiile in cazul in care afacerea nu reuseste.
Sabia lui Damocles
Proiectul de ordonanta prevede rambursarea integrala a sumelor acordate in cazul in care firma inceteaza voluntar, intra in insolventa sau nu respecta conditiile initiale privind numarul minim de doi angajati si reinvestirea a jumatate din profit. Orice abatere de la planul de afaceri atrage, de asemenea, rambursarea facilitatilor acordate. (Adevarul)
