Povestea fratilor Paval, romanii care au construit brand-ul Dedeman de la zero

0

fratii.paval.dedemanDedeman este unul dintre brand-urile Romaniei, dar a luat o amploare atat de mare incat nimanui nu ii vine sa creada ca este vorba despre o afacere 100% romaneasca. In spatele afacerii de succes stau Dragost si Adrian Paval, doi matematicieni plecati dintr-o familie modesta din Suceava, care au pornit in 1992 cu un butic in Bacau si care au ajuns sa domine piata magazinelor de bricolaj din Romania

Exista putine companii cu capital suta la suta romanesc care au reusit sa tina piept multinationalelor venite din Occident, sa supravietuiasca si chiar sa castige batalia. Dedeman este una dintre ele, o firma construita de la zero de fratii Dragos si Adrian Paval, a caror poveste fascinanta a ramas necunoscuta pana acum.

Plecati dintr-un sat din Suceava sa studieze matematica la Iasi, Dragos si Adrian au ajuns, dupa doua decenii, sa patrunda in topul celor mai mari companii cu actionariat romanesc, avand o cifra de afaceri care depaseste 500 de milioane de euro. Fara afaceri cu statul, fara relatii cu fosta Securitate, fara operatiuni la limita legii.

Dedeman a aparut in 1992, la Bacau, si a fost, la inceput, un butic de 16 metri patrati in care se vindeau de la sucuri si gume de mestecat, pana la unghiere si papuci de casa. Acum sunt 30 de magazine uriase, intinse pe zeci de hectare, in marile orase ale tarii. Dedeman are 6.000 de angajati si este lider detasat pe segmentul retailerilor de constructii si de amenajari. Da, fratii Dragos si Adrian Paval, proveniti dintr-o familie modesta, cu opt copii, le-au dat o lectie de business marilor companii occidentale venite sa imparta si sa stapaneasca piata din Romania. Giganti precum Bricostore (Franta), BauMax (Austria) sau Praktiker, OBI si Hornbach (toti trei din Germania) se uita de jos in sus la Dedeman-ul fratilor Paval, care este acolo, in varf, pentru ca a stiut sa fenteze criza prin investitii inteligente si sa-si calculeze cu grija fiecare pas.

Un informatician la intreprinderea de stat

Dragos Paval (46 de ani), directorul si actionarul principal al companiei Dedeman, este cel mai mare dintre cei opt frati ai familiei. Dupa scoala generala, a plecat din satul natal si, in loc sa mearga la liceu in orasul Falticeni, la numai 15 kilometri distanta, el s-a dus tocmai la Iasi. „Nici azi nu stiu ce a fost in capul meu de am plecat atat de departe, mai ales ca parintilor le-a fost foarte greu sa ma intretina. Dar poate ca asa a fost sa fie, sa-mi iau viata in maini de la 14 ani”.

In vacante se intorcea la Suceava si muncea de dimineata pana seara in gospodaria familiei. Regula tatalui sau era ca banii de buzunar trebuie castigati muncind. „Parintii mei sunt oameni simpli, de la tara. Chiar daca nu au facut scoli inalte, au o intelepciune a lor. Norocul nostru a fost sa avem parinti intelepti, care ne-au educat si ne-au format astfel incat sa intelegem ca fara munca nu poti obtine niciodata nimic. Originea modesta n-a fost niciodata o povara, din contra, m-a ajutat enorm”, spune Dragos Paval.

Dupa liceu, a intrat la Facultatea de Matematica din Iasi. Aceasta facultate avea o sectie de informatica (cati auzisera de asa ceva in 1986?) si baiatul venit de la tara la informatica s-a inscris. In 1991, cand a terminat facultatea, tanarul informatician Dragos Paval a primit repartitie la o fabrica de confectii din Bacau. S-a chinuit acolo cateva luni, cu un calculator Felix (mare cat un tractor), care functiona cu cartele, pana intr-o zi, cand a vazut un anunt in ziar: intreprinderea magazinelor de stat cauta un informatician.

„M-a surprins, pentru ca pe atunci nu prea se stia ce e aia. La interviu, directorul mi-a aratat niste cutii in care erau doua calculatoare ambalate si m-a intrebat daca stiu ce sa fac cu ele. Aproape un an am lucrat zi si noapte si am facut un soft de contabilitate, in care se introduceau salariile si toata gestiunea. Lucrand la aceasta intreprindere am vazut ce inseamna comertul. Aveam acces la toate cifrele, am vazut cum e cu adaosul comercial, cum se face profit, cat de mare este penuria de produse. Marfa intra si iesea din depozite intr-un ritm ametitor”, isi aminteste Dragos Paval.

Citeste articolul integral pe Adevarul.ro

Share.

Leave A Reply

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.