20 noiembrie 2007
Majoritatea atelierelor de confectii din piele din orasul hunedorean abia fac fata cererii de pe piata. In Orastie functioneaza peste 25 de ateliere de pielarie si blanuri. Le spunem ateliere, insa jumatate din ele sunt adevarate fabrici, daca e sa tinem cont de dimensiuni si numar de angajati.
Toate merg bine, inregistrand cifre de afaceri de sute de mii de euro, chiar daca unele au curtile gard in gard, isi impart aceiasi clienti, iar articolele de imbracaminte pe care le fac nu difera prea mult de la un producator la altul.
Cei din bransa sustin ca mai e loc pe piata, cel putin pana cand fosta fabrica de stat Favior (Fabrica Vidra Orastie) se va inchide de tot.
Atunci se asteapta ca foarte multi angajati sa isi deschida si ei ateliere particulare. Romanii s-au educat in ceea ce priveste alegerea articolelor de imbracaminte si prefera sa plateasca mai scump pentru o haina de piele facuta in Orastie, decat sa mai faca Istanbulul pentru a cumpara turcisme de o calitate indoielnica.
Astfel, afacerile celor care au investit intr-un astfel de atelier sunt de la an la an mai profitabile. Nu toti romanii aleg insa calitatea si atunci este loc suficient in piata si pentru produse proaste. Dusmanii cei mai mari ai pielarilor din Orastie sunt turcii sau italienii care le fac concurenta neloiala cu produse proaste la preturi de dumping.
Producatorii se plang de faptul ca aceste articole se vand in expozitii organizate in cardasie cu autoritati locale sau asociatii culturale, prin targuri sau chiar pe trotuare.
"Nu platesc taxe nimanui, nu au case de marcat, acte de provenienta a marfii si nimeni nu poate sa le faca nimic, pentru ca exista o mafie foarte bine organizata", ne povesteste Ioana V., proprietara unui atelier de pielarie cu opt angajati de langa Orastie.
Mai exista inca o categorie care face bani din vanzarea hainelor de piele si blana, cea a bisnitarilor. Acestia cumpara de la producatori la un pret, pentru a revinde in Bucuresti sau in alte orase mari cu un adaos care poate ajunge si la 100%.
5.000 de euro pentru o afacere de milioane
Geronimo Design Orastie este o afacere de familie, a unor oameni care au stiut cand sa investeasca in aceasta afacere. Dalia Balan a terminat Facultatea de Textile si Pielarie din Iasi si astazi este directorul fabricii Geronimo.
A lucrat la Favior, ca majoritatea celor care au astazi SRL-uri, iar apoi si-a deschis propriul atelier in curtea bunicilor ei.
Astazi are zeci de angajati si o cifra de afaceri de sute de mii de euro. "Am pornit cu patru angajati, doua-trei masini de cusut si un spatiu foarte mic", povesteste Dalia. Experienta castigata la Favior m-a ajutat sa ma dezvolt cu rapiditate si sa imi fac un nume in aceasta industrie", mai spune ea.
Pielea este importata din Italia pentru ca potrivit Daliei acolo se tabaceste piele de cea mai buna calitate. Intr-adevar, majoritatea producatorilor din domeniu se plang de lipsa materiei prime de calitate. De ani de zile, patronii atelierelor trebuie sa isi procure pielea de la cele cateva tabacarii care au mai ramas in tara, iar uneori trebuie sa faca rabat la calitate din lipsa de alternativa.
Candva, la Orastie functiona pe profit una dintre cele mai mari fabrici de haine din piele, cojoace si blanuri din Romania. Astazi s-a inchis pentru ca inregistrase datorii de peste 5 milioane de euro. Localnicii spun ca a fost cumparata de un italian care o va darama si va construi birouri sau locuinte.
Unul dintre fostii directori generali ai Favior, care reusise performanta sa reduca datoriile pana pe la 150.000, de euro are astazi propria fabricuta cu peste 50 de angajati. Cine zice ca lohn-ul nu mai functioneaza in Romania? Depide de ce relatii iti faci pe perioada in care esti director general la Favior.
Haine Marlboro, Cavalli sau Armani made in Orastie
Gabi Popa, fostul director al Favior, face lohn pentru Armani, Marlboro si Cavalli. El sustine ca functia pe care a detinut-o la fabrica nu l-a ajutat in demararea businessului pe cont propriu. "Nu lucrez cu niciun client dintre cei vechi, ai Favior. Cand faci haine de calitate iti faci foarte usor un renume", sustine Popa. A pornit afacerea intr-un grajd dezafectat, accesand un credit la banca. De la sase angajati a ajuns la 53 si o cifra de afaceri de peste un milion de euro.
Masinile de cusut sunt dintre cele mai performante, una costand aproximativ 4.000 de euro. "Nu am timp sa onorez toate comenzile pe care le-as putea avea", spune Popa. "Eu numai anul asta am refuzat o comanda de 8.000 de haine", mai spune acesta. O geaca de piele Armani, pe care o coase Gabi Popa ajunge in vitrinele magazinelor din Franta sau Italia la 700-800 de euro bucata.
Cu toate ca are o fabrica la dispozitie din care sa isi aleaga hainele pe care si le doreste, patronul Popa spune ca are o haina de piele de firma de peste 20 de ani. Planuieste sa exploateze lipsa de materie prima si sa isi deschida cea mai mare si mai moderna tabacarie din zona.
Fisa de afacere
Pentru a-ti deschide un atelier de confectii piele si blana ai nevoie de o investitie initiala de 5.000-6.000 de euro. Asta cu conditia sa ai un spatiu al tau. Masinile de cusut profesionale costa peste 4.000 de euro bucata, iar pentru inceput ai nevoie de macar cinci bucati
Daca folosesti piele de calitate superioara si personal calificat, investitia initiala se acopera cu prima comanda mai serioasa. Practic, castigul mediu pentru o haina de piele este de 50 de lei/bucata, iar in cazul blanurilor, 70 de lei/bucata.
Avantajul unei astfel de afaceri este ca produsele din piele au cautare din ce in ce mai mare in Romania, iar dezavantajul major este lipsa personalului calificat. in ceea ce priveste blana, producatorii se plang ca vanzarile interne au scazut in ultimul timp din cauza incalzirii globale.
Sursa: Adevarul, 20 noiembrie 2007
