Romania detine recordul certificarilor ISO 9000 din Europa de Est

0

20 octombrie 2006

Calitatea si managementul calitatii reprezinta o tema principala de discutie atunci cand vine vorba despre integrare.

Opinia generala este ca e bine sa fii certificat ISO, dar putini stiu cu adevarat ce inseamna acest lucru. De la a dori o certificare pana la obtinerea ei este o cale lunga, presarata cu tot felul de obstacole teoretice si practice. Cu toate acestea, dintre tarile est-europene, Romania are cel mai mare numar de certificari ISO 9000 – peste 10.000 de firme, dintre care 5.000 sunt certificate de Societatea Romana de Asigurare a Calitatii (SRAC).

Cele mai multe certificari sunt in constructii si instalatii montaj, urmeaza electronica, electrotehnica si IT, iar dupa aceea domeniul mecanic, chimia etc. La polul opus se situeaza turismul.
Foarte multi manageri considera ca certificarile ISO sunt greu de obtinut si necesita mult timp si resurse financiare importante. Cum se implementeaza corect aceste sisteme, cum trebuie sa functioneze ele, la ce va folosi implementarea lor, ce beneficii vor aduce sunt intrebari pe care multi dintre ei si le pun.

Unele dintre raspunsuri le-am putut afla la cea de-a X-a editie a conferintei internationale "Calitate si siguranta in functionare", organizata recent la Sinaia, de catre SRAC, unde au fost prezenti si participanti din Argentina, Belgia, Elvetia, Franta, Grecia.

Firmele care s-au dezvoltat foarte bine au nevoie de recunoasterea certificata a calitatii activitatilor desfasurate. "Se face insa o greseala: de multe ori se confunda certificarea sistemelor de management cu certificarea produselor – a precizat Dan Stoichitoiu, presedintele SRAC. Certificarea nu tine loc de un produs bun. Ea ofera garantia ca firma stie sa lucreze intr-un sistem care asigura ca produsul va fi corespunzator. Declaratia de conformitate, care este obligatorie prin lege, este garantia ca produsul este corespunzator. Producatorul poate fi tras la raspundere numai dupa aceasta declaratie de conformitate, nu dupa certificare."

"Auditurile nu sunt ceva de genul: "Vine Garda, scoate actele sa vedem ce ai facut…"", este de parere Stefania Dumitru, coordonator calitate la Murfatlar. A fost insa foarte greu sa schimbam mentalitatea potrivit careia "Mergea si asa!". Nici acum, dupa patru ani, nu pot sa spun ca este un sistem perfect, dar este unul care functioneaza, da rezultate, se vede in vanzari si in calitatea vinului din sticla, in calitatea produsului finit, care este sticla cu totul. Fiecare om stie acum ce sa faca, conform unor proceduri. Am renuntat la sistemul tipic romanesc: "Toata lumea le face pe toate".

"Certificarea in sine nu a fost ceva costisitor, dar munca depusa a fost de lunga durata si este in continuare. A fost costisitor efortul de imbunatatire, pentru ca vezi exact unde mai trebuie sa imbunatatesti. Dar, a fost de un real folos. Ne-a ajutat sa mergem si pe alte piete, chiar daca nu chiar atat de mult pe cat ne-am fi asteptat. De exemplu, chiar de prin anii ’70 Murfatlarul avea niste relatii foarte bune cu un anumit producator german, care ne lua vinul vrac. O data pe an venea si vedea care sunt conditiile de producere a vinului. Acum, dupa certificare, nu se mai intampla asa. Cei de acolo au ajuns sa se bazeze intr-adevar pe informatiile pe care le obtin de la noi. In schimb, multi clienti noi au cerut mai intai mostrele."

Costul unei certificari se imparte din punctul de vedere al cheltuielilor in doua categorii: fixe – taxe – si sume variabile – tarifele. In cadrul SRAC, taxa de initiere este de 250 de euro (in echivalent lei), taxa de emitere a certificatului – 250 de euro si de-a lungul perioadei de certificare se plateste de trei ori o suma de 300 de euro, care este denumita redeventa. Aceasta acopera dreptul de utilizare a marcii SRAC ce poate fi amplasata pe documentele firmei, afisata in cadrul emblemei firmei sau utilizata in activitatile promotionale. In prezent, conform regulilor SRAC, nu poate fi folosita pe produsele fizice pe care le realizeaza firma, dar lasa o marja de manevra in cazul serviciilor.

In privinta tarifelor, acestea se calculeaza in functie de numarul de zile de audit. La SRAC, in momentul de fata, tariful este de circa 150 euro-TVA pe zi de audit, fiind necesare minimum doua zile de audit, in functie de numarul de angajati. In total, in jur de 1.100-1.350 de euro. Dar pot interveni probleme legate de existenta unor sedii diferite, caracter mai complex al activitatilor, ce determina o usoara variatie a acestui numar minim. Deci, cam 1.500 de euro pana la obtinerea certificatului pentru o firma mica, nu si mijlocie.

Tarifele rezonabile i-au determinat pe unii intreprinzatori din afara tarii sa apeleze la auditorii romani pentru a duce la bun sfarsit un asemenea proces. Dan Tudor Marinescu, auditor-sef la SRAC, este unul dintre ei, exemplul fiind o firma franceza, cu activitati si in Romania, unde a inceput sa produca ambalaje pentru Dacia-Renault.

Sursa: Romania Libera, 20 octombrie 2006

Share.

Leave A Reply