Cum faci mare branza ca mic intreprinzator

0

13 octombrie 2006

Deschiderea unei fabrici de branzeturi va fi din ce in ce mai dificil de realizat. Suma necesara este foarte mare, iar concurenta, ucigatoare.
 

Cine are la dispozitie un milion de euro poate porni linistit o afacere in domeniul fabricarii branzeturilor. "Daca in urma cu trei-patru ani se putea demara o afacere in industrializarea laptelui cu o suma de zece ori mai mica, astazi este greu sa mai reusesti infiintind o fabrica cu aceasta suma, chiar si cu investitii ulterioare semnificative", a spus Valeriu Steriu, reprezentantul firmei Dorna. El spune ca pragul de rentabilitate in acest domeniu a crescut foarte mult in ultima perioada. "O afacere adevarata in industria branzeturilor presupune o cantitate de lapte procesata de cel putin 50.000 de litri/zi", a aratat Steriu.

Planurile de investitii incep cu stabilirea locatiei si achizitia terenului. "Locatia este foarte importanta, pentru ca o fabrica de branzeturi depinde de materia prima, si zona unde amplasezi unitatea iti poate garanta cantitatea de lapte necesara productiei", a spus Steriu. In plus, locatia trebuie sa aiba apa potabila, electricitate, acces la sosea si mai ales acces la canalizare. Urmeaza ridicarea halei de productie pentru care sunt necesari 1.000 mp. In conditiile in care cheltuielile pentru suprafata construita sunt de 400 de euro/mp, numai pentru cladire trebuie alocate 400.000 de euro. "Pentru utilarea fabricii mai sunt necesare alte 300.000-400.000 de euro, pentru ca UE impune norme foarte clare. Nu poti incepe investitia cu utilaje second-hand, ci numai cu utilaje noi", a precizat Valeriu Steriu. De alte 200.000 de euro este nevoie pentru asigurarea logisticii necesare distributiei.

Un al treilea pas important este gasire unei marci reprezentative. "Impunerea unui brand este cel mai greu lucru de realizat dupa finalizarea constructiei in sine si utilarea fabricii. Se poate incheia un contract cu un supermarket care sa-i promoveze marca, dar trebuie investit foarte mult in publicitate", a spus Steriu. O alta varianta ar putea fi cumpararea unei marci deja existente, dar insuficient promovate. "Pentru un nou intrat pe piata aceasta poate fi solutia", a spus Gheorghe Petrisor, director la firma Danone.

Daca toate aceste amanunte sunt puse la punct, intreprinzatorul mai are un lucru de realizat. "Trebuie sa studieze bine piata, sa vada carui segment de retail se adreseaza si absolut necesar este sa se gandeasca ce intindere ar putea avea reteaua lui de vanzari. Urmatorul pas este acela de a contacta clientul. Nu faci productie inainte sa stii cui vinzi", a aratat Victoria Tura, director general al firmei Eurocheese. In acest sens, pentru a reusi, cei care patrund acum pe piata produselor lactate trebuie sa se orienteze catre anumite produse. "Branzeturile reprezinta o nisa pe care se poate merge la sigur. Mai putin indicata este productia de iaurturi, unde intr-adevar rata de profitabilitate este cea mai mare, dar si competitia este la fel, astfel incat este dificil sa te poti impune ca nou-venit. Laptele este si el o solutie, dar in acest caz capacitatea de prelucrare trebuie sa fie mult mai mare, deci si investitia va depasi un milion de euro", a spus Steriu.

Cei care nu au o suma foarte mare de la inceput, dar au posibilitatea unei investitii pe termen lung pot opta pentru achizitionarea unei fabrici mai vechi, eventual una de categorie C care dispune de trei ani de tranzitie pentru a se moderniza si a putea vinde pe piata europeana.

"O cale mai scurta, nu neaparat mai simpla, este de a cumpara o fabrica veche pe care sa o modernizezi", spune Gheorghe Petrisor. Totusi, investitia in retehnologizare ajunge la jumatatea celei necesare punerii la punct a unei fabrici noi.

Este greu de inceput o afacere in industrializarea laptelui in acest moment. Aceasta pentru ca piata este dominata de cativa colosi, peste cateva luni vor aparea pe piata alte firme mari din Europa, iar firmele mici au putine sanse de supravietuire. "Este greu sa patrunzi pe piata, si daca vrei sa o faci, trebuie sa dispui de o cantitate destul de mare de produse", ne-a declarat Gheorghe Petrisor. Fara o investitie mare nu se poate patrunde, pentru ca zilele fabricilor mici sunt oricum numarate.

"Companiile straine prezente in Romania se vor inmulti, in schimb procesatorii romani vor disparea treptat pentru ca legea economiei de piata isi va spune cuvantul. Marimea fabricilor va creste in detrimentul numarului lor, asa cum rezulta din experienta celorlalte tari care s-au integrat", a aratat Petrisor.

In ceea ce priveste achizitia de fabricute de catre companiile straine, Valeriu Steriu este destul de pesimist. "Nu va mai fi ca in anii ’90 cand au aparut in Romania firme mari ca Danone, Hochland sau Friesland. De acum companiile straine care prelucreaza zilnic un milion de litri de lapte nu vor mai veni sa cumpere unitati de 15.000 de litri", spune Steriu.

Desi telemeaua este accesibila ca pret si ocupa un loc important in preferintele de consum, gusturile romanilor s-au diversificat, iar branza topita si crema de branza se bucura de tot mai multa popularitate.

Preferintele romanilor merg catre branza procesata cu smantana, care detine cea mai importanta cota de piata si care a inregistrat o crestere constanta in ultimii trei ani. Astfel, ca importanta in volum, branza procesata cu aroma de smantana a crescut de la 33,7% in august 2003-iulie 2004 la 37,6% in august 2005-iulie 2006, potrivit unui studiu efectuat de compania de cercetare de piata MEMRB Romania. Totodata, cresterea a fost de aproximativ cinci puncte procentuale si ca importanta in valoare, ajungand pana la 35% in perioada august 2005-iulie 2006. O usoara crestere o inregistreaza branza procesata mixta, de la 15,5 la 17,4%, in volum, si de la 17,7 la 19,5% ca importanta in valoare, in perioadele analizate.

In schimb, in scadere usoara atat volumic, cat si valoric sunt branza procesata natur, cu sunca si cea cu ardei. Desi detinea o cota de piata neimportanta, cea mai semnificativa scadere atat volumic, cat si valoric a inregistrat-o branza procesata cu ciuperci. Astfel, daca in perioada august 2003-iulie 2004 acest tip de branza procesata detinea 4% ca importanta in volum, in aceeasi perioada a anului 2005-2006, scaderea a fost la jumatate, ajungand la 2,3%. Potrivit aceluiasi studiu MEMRB, si ca importanta in valoare, cota de piata a fost in scadere, de la 4,2 la 2,6% in perioadele supuse monitorizarii. Principalii jucatori care domina piata romaneasca de branza procesata sunt Hochland, Friesland, Gordon, Dorna Branzeturi si Carmolact. Cei cinci producatori detineau in perioada august 2005-iulie 2006 85,5% din piata in volum si 90,8% in valoare.

Intr-un top realizat de aceeasi companie de cercetare de piata, dupa vanzarile in volum, primele cinci branduri de pe piata romaneasca de branza procesata sunt Hochland (Hochland), Oke (Friesland), Gordon (Gordon), La Dorna (Dorna Brinzeturi) si Tihuta (Carmolact). Acestea au crescut in ultimii trei ani ca importanta a vanzarilor in volum, de la 88%, inregistrat in perioada august 2003-iulie 2004, la 85,5%, in intervalul august 2005-iulie 2006. Totodata, in aceeasi perioada, primele cinci branduri de branza procesata au scazut ca importanta valorica cu aproape trei puncte procentuale, pana la 90,8% in intervalul august 2005-iulie 2006.

Dintre toate tipurile de ambalaj, branza procesata ambalata la cutie de carton detine aproximativ jumatate din piata totala de branza prelucrata. Cu toate acestea, cutia de carton incepe sa isi piarda din importanta atat volumic, cat si valoric, potrivit aceluiasi studiu. Astfel, daca in perioada august 2003-iulie 2004, aceasta detinea 50,2% ca importanta in volum, in perioada similara a anului 2005-2006, cutia din carton a scazut in importanta pina la 42,9% in volum. De asemenea, scaderea este semnificativa si ca importanta in valoare: aproximativ 10 puncte procentuale, de la 58,2 la 49,1%, in perioadele analizate.

Pe de alta parte, cresterea in importanta o inregistreaza branza procesata ambalata in punga de plastic. Asadar, daca in august 2003-iulie 2004, aceasta detinea 21% ca importanta in volum, cresterea este de peste 7 puncte procentuale, pana la 28,1%, in intervalul august 2005-iulie 2006. In crestere, insa doar ca importanta in valoare este branza procesata la tub de plastic, de la 11,2% in august 2003-iulie 2004 la 14,5% in perioada similara 2005-2006.

Potrivit MEMRB, in intervalul august 2003-iulie 2004 nu existau vanzari la gramajul de 125 de grame. In schimb, in decurs de doi ani, importanta in volum a acestui tip de gramaj s-a dublat, ajungand de la 3,7% in perioada august 2004-iulie 2005, la 7,2% in aceeasi perioada 2005-2006. De asemenea, cresterea este tot dubla si ca importanta in valoare, de la 2,5 la 5% in perioadele mentionate. Totusi, cele mai multe vanzari sunt inregistrate la ambalajul de 140 de grame, acesta detinand atat volumic, cat si valoric in jur de 70% din piata, in intervalul august 2005-iulie 2006.

Alimentarele mici sunt cele mai frecventate locatii pentru achizitionarea de branza procesata, jumatate din vanzarile totale, in volum si in valoare, fiind inregistrate aici. Totusi, desi detin cea mai mare cota de piata, acestea au scazut ca importanta atat volumic, cat si valoric. Astfel, daca in perioada august 2003-iulie 2004, importanta in volum era de 54,4%, in perioada similara 2005-2006, scaderea este de aproximativ opt puncte procentuale, ajungand la 46,5%. Din punctul de vedere al importantei in valoare, scaderea alimentarelor mici este semnificativa, de la 55,2 la 48,5%, in perioadele supuse monitorizarii.

O scadere importanta au inregistrat-o de asemenea atat alimentarele mari, cat si magazinele generale. Alimentarele mari au pierdut teren in ultima perioada, scazand ca importanta in volum cu circa doua-trei puncte procentuale, de la 20,3% in august 2003-iulie 2004 la 17% in aceeasi perioada a anului 2005-2006. Scaderea s-a produs si ca importanta in valoare, de la 19,6 la 17,1% in aceleasi perioade. Magazinele generale, ca locatii de achizitionare de branza procesata, au inregistrat si ele o scadere ca importanta in volum (de la 9,8 la 6,3%, in intervalele analizate) si in valoare (de la 10 la 7,1%).

Supermarketurile au crescut ca importanta in vanzarile de branza procesata, urcand in top si devenind una dintre locatiile predilecte de unde romanii cumpara acest tip de produs. Atat dupa volum, cat si dupa valoarea vanzarilor, importanta acestui canal s-a dublat. Astfel, daca in perioada august 2003-iulie 2005 supermarketurile inregistrau 13,9% din volumul vanzarilor de branza procesata, in intervalul august 2005-iulie 2006 acestea detineau 29,2% din volumul vanzarilor. Totodata, cresterea a fost si in valoare, de la 13,5 la 26,2%, in perioadele mentionate.

Sursa: Cotidianul, 13 octombrie 2006

Share.

Leave A Reply