Pentru intelegerea complexitatii ecosistemelor nationale si a caracteristicilor specifice acestorea, mai ales in privinta antreprenoriatului, echipa Akcees a realizat un studiu in care a realizat o analiza a mediului antreprenorial romanesc si a identificat principalii factori care au impact asupra dezvoltarii acestora si situatia in care ei se regasesc astazi.
Cum arata ecosistemul antreprenorial romanesc?
Suprinzator, dar bine, potrivit datelor furnizate de Global Entrepreneurship Monitor si Comisia Europeana. Romania este prima tara din Uniunea Europeana din punct de vedere al intentiilor antreprenoriale, 27% dintre romani declarand ca vor sa porneasca la drum pe cont propriu. Procentajul este mai mult decat dublu fata de media inregistrata in Uniunea Europeana.
Ne numaram printre primele tari europene si atunci cand vine vorba despre modul in care antreprenoriatul este privit in societate. 71% dintre romani considera antreprenoriatul ca o alternativa de cariera excelenta, in comparatie cu doar 58% dintre europeni, in timp ce 74% din populatia Romaniei considera ca antreprenorii au un statut privilegiat in societate.
O evolutie favorabila poate fi identificata si atunci cand vine vorba despre perceptia antreprenorilor asupra oportunitatilor existente. Acestia au asteptari favorabile legate de cresterea propriilor companii: 48% dintre start-up-uri estimau in 2012 ca vor angaja cel putin 5 oameni in urmatorii 5 ani. In plus, gradul de internationalizare si respectiv de inovatie al produselor si serviciilor dezvoltate inregistreaza o crestere in ultimii ani potrivit Global Entrepreneurship Monitor. Astfel, la finalul lui 2012 48% dintre start-up-uri declarau ca inoveaza la nivel de produs, in timp ce 39% dintre acestea spuneau ca cel putin un sfert din activitatea desfasurata se adreseaza clientilor din afara granitelor tarii.
1. Caracteristicile antreprenorului
Antreprenorii impartasesc un set comun de trasaturi care ii ajuta sa isi inceapa propria afacere si le maresc sansele de reusita. Printre acestea se numara abilitatile de leadership, capacitatea de munca, gradul de independenta dorit, toleranta la risc sau gradul de responsabilitate pe care doresc sa si-l asume. Romanii nu sunt pregatiti din acest punct de vedere si simt nevoia sa dezvolte aceste caracteristici prin programe educationale.
2. Acces la finantare
O mare problema a ecosistemului antreprenorial romanesc este lipsa accesului la finantare. Desi dintre 48% romani isi doresc sa porneasca la drum pe cont propriu, mai mult de jumatate dintre acestia afirma ca nu dispun de resursele financiare necesare pentru a face acest lucru. Acest indicator inregistreaza o valoare dubla fata de Uniunea Europeana, unde doar 21% dintre respondenti acuza lipsa banilor ca motiv pentru care nu isi dezvolta propriile afaceri, potrivit datelor furnizate de Comisia Europeana.
Temerilor legate de insuficienta fondurilor li se adauga si cele legate de incapacitatea de a returna datoriile. Aceste probleme se diminueaza o data cu cresterea in varsta, atunci cand antreprenorii constientizeaza ca exista numeroase optiuni de finantare accesibile in Romania si in afara granitelor.
3. Taxe si alte bariere administrative
Taxele si barierele administrative sunt un impediment major pentru dezvoltarea activitatii antreprenoriale dintr-o regiune. Pentru antreprenori, ele se traduc in fonduri redirectionate catre stat si timp pierdut in lucruri birocratice, inlocuind timpul ce ar trebui petrecut pentru imbunatatirea calitatii produsului sau serviciului oferit.
Indiferent de varsta, respondentii sunt unanim de acord ca nivelul taxelor si al impozitelor este ridicat, iar coruptia si ineficienta existenta la nivelul institutiilor publice au un impact negativ asupra posibilitatilor de dezvoltare ale propriilor afaceri.
4. Existenta retelelor si a conexiunilor
Existenta retelelor si a conexiunilor este un factor cu impact asupra nivelului de activitate antreprenoriala dintr-o anumita tara. In Romania, comunitati antreprenoriale puternice se dezvolta in orasele mari, insa acestea nu sunt inca suficient de prezente. Tinerii acuza de asemenea si lipsa de conexiuni de business si mentori relevanti pentru ei.
Exista insa diferente semnificative pe grupe de varsta: reteaua de contacte a unei persoane creste semnificativ o data cu varsta, ceea ce aduce cu sine si noi conexiuni de business si asistenta de care au nevoie din partea mentorilor. In plus, exista diferente semnificative si intre antreprenori si cei care nu au pornit deja propriile afaceri, primii avand acces la retele mai dezvoltate, conexiuni de business si mentorat.
5. Cultura si capitalul social
Cultura antreprenoriala joaca un rol important pentru dezvoltarea activitatii antreprenoriale, iar Romania sta excelent din acest punct de vedere, avand un capital social dezvoltat si o atitudine pozitiva fata antreprenoriat.
Atunci cand ne uitam insa la categoriile de oameni care influenteaza opinia generala aspra antreprenoriatului, observam ca antreprenorii de succes, media, evenimentele si prietenii au un impact pozitiv ridicat. La polul opus se situeaza insa profesorii, consilierii de cariera, parintii si familia, care influenteaza negativ probabilitatea unui tanar de a deveni antreprenor.
6. Educatia antreprenoriala
23% dintre romani afirma ca au participat la cel putin un program de educatie antreprenoriala, procentajul fiind egal cu cel inregistrat la nivelul Uniunii Europene. Cu toate acestea, tinerii sunt nemultumiti de calitatea educatiei antreprenoriale primite si considera ca acestea sunt sustinute de oameni care nu au legatura cu mediul antreprenorial. Lipsa unei conexiuni dintre scoala si mediul de afaceri este principala problema a educatiei antreprenoriale din Romania, iar solutionarea acesteia sta la baza imbunatatirii nivelului redus de sustenabilitate al companiilor nou infiintate.
7. Politicile publice
Atunci cand vine vorba despre stat, in loc sa stimuleze dezvoltarea ecosistemului antreprenorial, masurile intreprinse de acesta sunt privite de comunitate ca un impediment major in calea dezvoltarii. Astfel, membrii activi ai comunitatii antreprenoriale sustin ca sunt la curent cu politicile publice de sustinere a antreprenoriatului, insa le considera neadecvate. Lipsa de rezultate se datoreaza atat unei intelegeri deficitare a mediului antreprenorial romanesc cat si coruptiei endemice care afecteaza masurile intreprinse la toate nivelurile.
Ce ramane de facut?
Masurile necesare pentru dezvoltarea ecosistemului antreprenorial romanesc pot fi intreprinse atat la nivel public, cat si la nivel privat. Ca urmare a rezultatelor studiului si a discutiilor cu reprezentanti importanti din mediul de afaceri, consideram ca ar trebui sa existe o diviziune clara a responsabilitatilor.
Astfel, la nivel guvernamental, statul ar trebui sa renunte la programele de infiintare de noi companii – focusul trebuie schimbat pe sustenabilitatea celor existente prin imbunatatirea calitatii programelor de educatie antreprenoriala. In acest sens, este important sa existe o legatura intre scoala si mediul de afaceri, iar curricula ar trebui adaptata la conditiile pietei. In plus, sistemul educational trebuie sa se concentreze pe crearea de lideri responsabili si independenti care valorifica antreprenoriatul si inteleg ce presupune acestea. Tot in slujba statului cade si simplificarea administrativa si fiscala, alaturi de lupta impotriva coruptiei.
Pe de alta parte, mediul privat poate contribui semnificativ la dezvoltarea antreprenoriatului prin implementarea de programe de calitate: sesiuni de training, evenimente si competitii adresate antreprenorilor la inceput de drum, programe de mentorat si suport pentru start-up-uri sau sesiuni de informare despre oportunitatile de finantare existente. Facilitarea accesului la acceleratoare, incubatoare si spatii de co-working este un alt punct foarte important, alaturi de promovarea continua a modelelor de succes si a motivelor corecte pentru a fi antreprenor.
Impreuna, sectorul public si cel privat au puterea de a contribui semnificativ la dezvoltarea ecosistemului antreprenorial romanesc. Acum ca e clar ce ar trebui facut, ramane doar ca lucrurile sa fie puse in practica treptat, iar puzzle-ul sa fie construit bucata cu bucata. Fiecare dintre noi isi poate aduce contributia la schimbare, iar aceasta se produce incet, persoana cu persoana.
