Reprezentare, lobby si advocacy la Bruxelles – un demers necesar, dar nu suficient

0

Romania “se bucura” in concertul european de o tonalitate cel putin indoielnica, care tradusa in termeni manageriali suna evident a lipsa de profesionalism.  Unul dintre domeniile in care abordarile aproximative si improvizatiile tipic romanesti isi pun amprenta este reprezentarea pe langa Institutiile Europene, alaturi de activitati specifice de lobby si advocacy.

O prezenta consistenta si o vizibilitate ubicua sunt desigur obiective ideale, in conditiile in care perceptia asupra Romaniei este de cele mai multe ori saraca, de proasta calitate, dubitativa si bazata pe clisee. Explicatia poate fi echivoca, obiectiva sau subiectiva, dar pana la urma Romania a facut totusi mult prea putin si intr-o maniera inconsistenta. Se pot constata diferente semnificative intre Romania si celelalte tari nou venite, daca se compara eforturile, inclusiv financiare, pentru reprezentare.

Bruxelles-ul isi asuma tot mai pregnant rolul de centru de putere, atat din punct de vedere regulator legislativ, cat si ca dirijor datator de trend, recunoscut ca prim-factor decizional de catre toti membri corului european.  Astfel, rolul de lead-partner pe care il joaca Bruxelles-ul, precum si pozitia sa in topul piramidei decizionale, ar trebui sa se constituie in motivatii suficiente pentru actori beneficiari sau consultanti mediatori, in angajarea de demersuri sistematice, coerente si sustinute in scopul individualizarii unei prezente specifice romanesti pe piata europeana de public affairs. Sigur se poate identifica o componenta majora a atractiei exercitate de catre capitala europeana, si anume cea legata direct de accesul la proiecte europene relevante, la banii europeni asteptati de catre intreprinzatori, autoritati locale sau alti potentiali beneficiari de finantari (ne)rambursabile. Se poate sesiza necesitatea racordarii lucrative la structurile europene prin intelegerea modului de functionare si a mentalitatilor / modalitatilor de lucru sablonate in timp, similar pe undeva cutumelor diplomatice, dar cu un accent evident pe pragmatism si functionalitate. Prin urmare, se pot recunoaste coduri si mecanisme procedurale ce trebuie intelese, urmate si folosite in cadrul unui interes propriu definit.

Noii veniti in Uniunea Europeana sun pusi in fata unor provocari initiale:

  • constientizarea in ceea ce priveste specificitatea procesului politic si a lantului decizional;
  • intelegerea naturii si a mecanismelor procesului decizional la nivel european;
  • crearea capacitatii de a prefigura rezultatele intr-un proces decizional european.

O reprezentare eficienta la Bruxelles:

  • construieste un sistem de relatii esentiale cu Institutiile Europene si organismele asimilate i.e. Parlamentul European, Comisia Europeana / Directoratele Generale, Consiliul Europei, Comitetul Economic si Social,  Comitetul Regiunilor;
  • creaza, faciliteaza si intareste o retea de contacte cu institutii / persoane relevante, cu organizatii similare cum sunt alte reprezentante, cu platforme si retele europene, cu autoritati publice si cu factorii cheie de decizie;
  • acorda asistenta in intelegerea mecanismelor europene si construieste capacitatea de a se conforma practicilor uzuale;
  • monitorizeaza in mod sistematic procesele de decizie la nivelul Comisiei Europene si a Parlamentului European;
  • colecteaza informatii relevante si acumuleaza knowledge specific;
  • desfasoara campanii / activitati de lobby si advocacy;
  • identifica si faciliteaza parteneriate sinergice;
  • participa activ la conferinte, seminarii, intalniri formale si informale, mese rotunde, alte evenimente pe o tematica generala sau specifica;
  • desfasoara activitati de lobby, incercand influentarea unor decizii din interior, ca membri ai comisiilor consultative, grupuri de lucru, etc.;
  • participa la implementarea unor programe prin asumarea de functii manageriale sau de evaluare / monitorizare;
  • pune la dispozitie facilitati de birou pentru organizarea de intalniri de lucru, sesiuni de informare, seminarii, evenimente, etc.

Elementele cheie ale reusitei sunt date de:

  • abilitatea de a identifica si defini obiective clare si realiste;
  • capacitatea de creare si intretinere a unor relatii de incredere, fundamentate pe credibilitate si profesionalism in abordarea proceselor politice si decizionale;
  • competenta in intelegerea naturii proceselor si a accesului institutional;
  • flair-ul de a atrage si construi aliante naturale.

CUM se pot obtine rezultate optime: prin apelarea la servicii de specialitate – consultanta, care sa asigure un contact nemijlocit, direct cu mediul decizional european. Evident ideal ar fi, poate, ca acesti consultanti sa aiba o ancora in realitatea romaneasca, dar sa fie integrati in mediul european de la Bruxelles de suficienta vreme incat sa cunoasca, sa inteleaga si sa se miste natural in acest cadru. Ar trebui de asemenea sa fie structuri care sa se bucure de independenta si sa aiba un ordin de marime care sa permita asigurarea unui serviciu personalizat, eficace si flexibil, raspunzand in timp real nevoilor clientilor.

Este recomandabil sa aiba birou propriu, sa actioneze in nume propiu si nu prin intermediari – firme partenere stabilite in Bruxelles, sa dispuna de facilitati de operare intr-o locatie potrivita in raport cu situarea cartierului european, sa poata demonstra expertiza practica in domeniul relatiilor publice si al participarii la diverse evenimente organizate de Institutiile Europene, prezentand o agenda sistematica in acest sens, sa fie acreditati oficial pe langa Institutiile Europene, bucurandu-se in timp de recunoastere ca parteneri de dialog.

Aceste abilitati in ceea ce priveste o reprezentare de nivel profesionist la Bruxelles trebuie dublate de competente specifice in managementul de proiect – dispunand de un instrumentar consistent din domeniul economico-financiar, care sa permita integrarea documentatiei de finantare: studiu de (pre)fezabilitate, strategie de dezvoltare durabila, plan de afaceri, analize, inclusiv de marketing, etc. – astfel incat demersurile cadru sa capete substantialitate prin identificarea oportunitatilor de finantare viabile si a programelor europene care pot fi accesate prin proiecte competitive.

Consultantii sunt chemati sa dovedeasca creativitate, abordari inovatoare si o cunoastere specifica in anumite domenii, de ex.:

  • dezvoltare urbana integrata, incluzand elemente inovative – parteneriate public-privat JESSICA;
  • dezvoltare durabila rurala – LEADER;
  • dezvoltare IMM-uri – instrumentul inovativ JEREMIE;
  • eficienta energetica – surse regenerabile;
  • agregare parteneriate win-win – aderarea la platforme si retele europene.

Consultantii ar trebui sa dispuna de capacitatea de conceptie si articulare a unor proiecte care sa raspunda promt unor tendinte nou aparute, chiar inainte de a fi formalizate in documente oficiale, pe baza unor informatii directe, avand uneori un anumit grad de confidentialitate.

Exista o distinctie intre Fondurile Structurale, care se aloca in functie de nevoi si celelalte fonduri comunitare, care se acceseaza pe criterii de competitivitate. Un exemplu relevant in acest sens este Programul Cadru pentru Cercetare (FP7), pentru care tari ca Marea Britanie si-au stabilit o reprezentanta specializata la Bruxelles in 2007, tocmai pentru a-si fundamenta knowledge-ul pe informatii primare de la sursa, avand contact direct cu centrul de decizie aferent.

Audienta tinta – beneficiarii, se regasesc ca grupuri de interese atat din mediul public, cat si din mediul privat si pot fi autoritati publice, regionale sau locale, asociatii profesionale, alte forme parteneriale institutionalizate, companii de interes national, companii relevante/brand-uri romanesti, ONG-uri s.a.

In ultima vreme, se constata in mod imbucurator interesul crescut manifestat de o seama de institutii care si-au exprimat intentia de a avea reprezentare la Bruxelles (Electrica, Petrom, UDMR, CL Sighisoara) sau chiar au demarat reprezentarea (Regiunea Centru in parteneriat cu Regiunea Brandenburg Germania, Patronatul Serviciilor Publice).
In concluzie se poate afirma ca exista un trend incurajator, care ar trebui sa conduca la dobandirea unui savoir-faire care se cladeste in timp si isi arata roadele in masura in care este integrat in mod natural intr-un savoir-vivre belgian.

Mihai COSTEA – BROMOTION Belgium
Accredited lobbyist to EP

Share.

Leave A Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.