Portretul robot al antreprenorului roman: munceste 10 ore pe zi si castiga mai putin de 500 de euro pe luna

0

antreprenorAntreprenoriatul nu mai este de ceva timp un element strain in peisajul romanesc. Din ce in ce mai multi oameni pornesc o afacere pe cont propriu, fapt sustinut si de cresterea de 51% a numarului de firme SRL-D fata de anul trecut. Insa este intelept acest lucru, avand in vedere ca in medie antreprenorul roman munceste 10 ore pe zi si castiga mai putin de 500 de euro pe luna.

Firma de consultata si audit EY a lansat saptamana trecuta o noua editie a studiului „Baromentrul afacerilor de tip start-up din Romania” la care au raspuns 301 de antreprenori romani ce conduc afaceri cu o vechime mai mica de trei ani. In urma studiului portretul antreprenorului roman se contureaza astfel: este tanar (pana in 35 de ani), se afla la primul test in mediul antreprenorial,  de cele mai multe ori afacerea este fondata din economiile personale (69%), lucreaza in medie 10 ore pe zi si castiga cel mult 1000 de euro pe luna din afacere.

Start-up-ul, prin definitia noastra, este o companie pre-zenta pe piata de cel mult trei ani. Majoritatea antreprenorilor (81%) au sub 35 de ani si nu au pornit la drum singuri, 54% din start-up-uri fiind infiintate de doi sau mai multi fondatori, astfel ca noile generatii de antreprenori sunt dispuse sa imparta riscul. Vedem ca antreprenorii din Ro-mania stau bine la acest capitol daca luam in calcul ca, la nivel international, doar 16,1% dintre start-up-urile de mare potential au un singur fondator”, a spus Mihaela Matei, special projects officer in cadrul EY Romania.

Cei mai multi antreprenori aflati la inceput de drum dedica 10 ore afacerii lor in fiecare zi, adica lucreaza cu 21% mai mult decat angajatii cu norma intreaga din Romania. 27% dintre antreprenori depasesc limita celor zece ore, unii ajungand chiar la 18 ore de munca in fiecare zi. Insa veniturile nu sunt chiar pe masura asteptarilor. 38% dintre antreprenorii respondenti in cadrul studiului au un venit lunar situat sub 500 euro, 33% ajung la castiguri de pana la 1000 de euro, iar 11% depasesc nivelul de 2.000 euro pe luna. Asta in conditiile in care in Romania, venitul mediu net in luna noiembrie 2015 s-a ridicat la 432 euro, potrivit studiului.

Primii doi ani intr-o afacere antreprenoriala sunt cruciali si cei mai grei, deoarece veniturile intarzie sa apara, iar afacerea trebuie sa creasca. „Da, in primii doi ani tot ce poti face este sa ai venituri care sa-ti acopere facturile. Dupa acesti doi ani de supravietuire (9 din 10 antreprenori nu supravietuiesc) intri  in alta etapa, te uiti la investitori, dar si in aceasta etapa veniturile iti sunt de ajuns sa-ti platesti facturile si cam atat, dar valoarea companiei poate creste”, spune Florin Grosu, cofondator Traderion, prezent la evenimentul de lansare a studiului. „Primii doi ani  au fost ani de investitii, bani personali pe care i-am bagat in proiect. Eu nu sunt platita nici acum din Digital Kids”, a punctat Tincuta Baltag, fondator Digital Kids.

Pe de alta parte, Silviu Andrei Petran, asociat Materia, business care produce obiecte de mobilier, decoratiuni si corpuri de iluminat din lemn recuperat si reciclat, sustine ca „nu suntem o zona de normalitate, cred ca ar trebui zona de startup sa fie diferentiata astfel incat oamenii care ar vrea sa intre in antreprenoriat sa nu fie nevoiti sa se gandeasca ca trebuie sa plateasca 70% taxe pe salariile lor. Atunci cand o sa ajungem  in zona de normalitate lucrurile o sa fie diferite, oamenii o sa fie mai cinstiti, o sa avem mai multe locuri de munca declarate, venituri mai mari la stat, mai multi angajati pentru care se vor plati taxe.  Pana atunci o sa mergem pe sistemul asta cu salariu minim pe economie, cu doua ore pe cartea de munca pentru ca asta este stilul antreprenorial actual, intr-o forma sau alta.”

Tot mai multi tineri vor sa fie proprii sefi si sa porneasca un start-up, insa se lovesc de mai multe obstacole. Ca si in anii trecuti, birocratia a fost indicata ca fiind cel mai important obstacol in dezvoltarea unei afaceri in Romania. Neclaritatile legislative, lipsa de informatii, legislatia stufoasa – sunt doar cateva aspecte semnalate de antreprenorii de startup ce sunt corelate cu fenomenul birocratiei.

Antreprenorii, cel putin la inceput, se confrunta cu lipsa informatiilor legate despre legislatie, fiscalitate, surse de finantare si asa mai departe. As face un fel de platforma online in care as organiza competitii intre liceeni, simulari de business cu premii, si aceasta platforma ar trebui sa contina si aceste informatii de legislatie, fiscalitate si asa mai departe„, afirma Tincuta Baltag.

In topul obstacolelor identificate de antreprenori, atat maturi cat si aflati la inceput de drum, intra de asemenea aspectele fiscale, accesul dificil la finantare si lipsa educatiei antreprenoriale.

De fapt, antreprenorii romani care conduc o afacere de tip startup considera scaderea impozitarii muncii cea mai importanta masura fiscala pentru dezvoltarea acestui tip de afaceri. Astfel, 78% dintre acesti antreprenori ii atribuie un impact major, iar 46% dintre antreprenori isi doresc continuarea procesului de relaxare fiscala. 26% dintre respondenti isi doresc o relaxare fiscala care sa vizeze numai startup-urile, in timp ce 20% considera ca o relaxare fiscala generala la nivelul firmelor ar avea cel mai mare impact in sustinerea antreprenorilor.

In topul masurilor de urmat de catre autoritati pentru a sustine initiativa antreprenoriala intra si reducerea birocratiei (14%), crearea mai multor programe de finantare pentru startup-uri din Fonduri Europene sau fonduri nerambursabile din partea statului roman, dar si crearea unor institutii care sa sprijine in mod real startup-urile prin consultanta, spatii de lucru, incubatoare de afaceri administrate si finantate de stat; un e-ghiseu functional si digitalizarea institutiilor.

Totusi, lasand la o parte taxele si birocratia, frica de esec ramane una dintre barierele semnificative pentru abordarea antreprenoriatului in Romania. Cea mai mare pondere a antreprenorilor de startup considera esecul in afaceri un esec in cariera (26%), in timp ce 22% cred ca acesta va constitui o bariera pentru viitoarele initiative antreprenoriale, iar 20% cred ca indica lipsa abilitatilor necesare. Doar 18% considera esecul un prilej de invatare, iar 5% cred ca acesta nu are un impact asupra viitoarelor startup-uri.

Nici mediul educational nu ofera prea multe oportunitati de a studia educatie antreprenoriala. 86% – cred ca scoala romaneasca nu ii pregateste pe tineri pentru a deveni antreprenori. Educatia precara a antreprenorilor este indicata chiar de oamenii de afaceri ca al treilea obstacol in dezvoltarea antreprenoriala. Acestia subliniaza lipsa mentorilor si a unei educatii relevante in domeniul financiar, de management, marketing si vanzari.

In acest sens, Claudiu Vrinceanu, secretar de stat pentru Mediul de Afaceri la Ministerul Economiei, a precizat in cadrul conferintei ca autoritatile au intrat in parteriat cu mai multe universitati si vor fi dezvoltate programe in urma carora studentii sa stie sa realizeze un plan de afaceri.

Intrebat daca este foarte important pentru un antreprenor sa stie ce este un business plan sau cum se realizeaza, Florin Grosu a raspuns ca „nu sunt de parere ca a face un business plan este ceva care conteaza foarte mult. 99% din tot ce ai scris intr-un business plan e doar scris, nu are legatura cu ce o sa faci in realitate. Antreprenorii ar trebui sa mearga la facultate si sa vorbeasca cu studentii, pentru ca acestia sa invete din greselile noastre. Invata mult mai mult din asemenea experiente decat dintr-o analiza de cashflow„.

Pe de alta parte, Silviu Andrei Petran este de parere ca notiunile legate de afaceri dobandite la liceul si facultate l-au ajutat in cariera „Consider ca am invatat anumite lucruri pe parcursul liceului, facultatii care m-au ajutat, poate nu au fost chiar cele mai relevante informatii, dar pot sa spun ca atunci cand am citit pentru prima data un bilant sau un cashflow am avut niste notiuni de baza pe care acum pot sa le dezvolt prin spiritul autodidact.” In urma studiului reise ca sursa principala de invatare pentru antreprenorii de startup este mentoratul si discutiile cu alti antreprenori (48%), cartile de business (26%) cursuri online (17%).

Cele mai multe startup-uri au un singur fondator, dar exista si situatia in care firma a fost fondata de peste 3 antreprenori (5%). Per total, exista mai multe firme care au doi sau mai multi actionari (54%) decat startup-uri cu un singur actionar. Munca in echipa si parteneriatul este sustinut si de cei trei antreprenori prezenti la eveniment. „Esential sa formezi o echipa. Materia are trei co-fondatori  care sunt foarte diferiti si fiecare are o zona de responsabilitate, iar aceasta complementaritate a abilitatilor creaza o balanta armonioasa in cadrul unui startup si cred ca asta este cheia succesului„, a spus Petran.

Totdeauna am crezut ca pentru a avea succes ai nevoie de cel putin un cofondator. Ca antreprenor, trebuie sa iti recunosti slabiciunile si sa gasesti pe acel cineva pentru care acele puncte slabe ale tale sunt puncte forte pentru el. Ai nevoie de cineva cu care sa petreci 10-20 de ore pe zi vorbind despre business„, este de parere si Florin Grosu, Traderion.

Romania devine mai antreprenoriala si multi tineri doresc sa urmeze un astfel de traseu in cariera. Sa speram doar ca si mediul va deveni mai prietenos cu startup-urile.

Sursa: Business Magazin

Share.

Leave A Reply