Nu este un lucru chiar simplu de facut, sa ceri sfaturi unui coleg respectat din bransa. Cei mai multi oameni – barbati in special – nu sunt incantati de ideea de a se opri si a cere sa fie ghidati. Acest comportament demonstreaza un anumit nivel de vulnerabilitate. Mai ales cand e vorba de profesia ta si de aria ta de expertiza.
In acelasi timp, fiind vorba de profesia ta, vrei sa fii cat mai bun, sa fii cat mai profitabil si sa iei cele mai bune decizii. Date fiind datele de mai sus, nu-i asa ca este mai intelept sa ceri sfatul atunci cand ai nevoie mai degraba decat sa esuezi in unele decizii pe care le iei? Probabil ca da, cu toate ca nu mereu se actioneaza asa.
Cat de des facem asta? Cum procedam cand cerem un sfat? Prin ce modalitati comunicam cu ceilalti manageri de proiect pentru a impartasi cunostintele si pentru a obtine un sfat la nevoie?
Exista cateva motive pentru care noi cautam sau nu sfaturi de la colegii nostri. Mai jos sunt enuntate cateva dintre ele.
Dificultatea sarcinii
Daca alegem sau nu sa cerem sfatul, de cele mai multe ori, depinde de gradul de dificultate al sarcinii respective. Atunci cand sarcina e una usoara, oamenii nu au nevoie de sfaturi. Tendinta este ca sa ne incredem in propria capacitate, intelegere si expertiza atunci cand avem de a face cu sarcini usoare. In plus, consideram ca e o piedere de timp valoros sa cerem sfaturi pentru task-uri usoare.
Oricum, atunci cand sarcina este mai dificila, oamenii au tendinta sa puna prea multa baza in sfaturile celorlalti ca si consecinta a faptului ca devin mai putini siguri in propria experienta si expertiza.
Cantarirea propriilor noastre opinii
Desi folosirea sfatului potrivit de la colegi mai experimentati poate duce la judecati mai bune, oamenii au tendinta sa aiba mai mare incredere in opiniile personale decat in ale celorlalti – luand in calcul ca ai totusi habar de subiectul respectiv. Acest comportament este datorat, in mare masura, faptului ca noi, in calitate de factori de decizie, avem accesul privilegiat catre motivele noastre interioare care au dus la formarea unei pareri. Oricum, nu avem cum sa stim sau sa controlam motivul pentru care un coleg ne ofera un anume sfat. Cu toate acestea, va exista intotdeauna o ezitare in a cantari sfaturile altcuiva in comparatie cu parerile noastre.
Egocentrism
Conform explicatiilor bazate pe egocentrism, noi, ca si factori de decizie, preferam adesea opiniile si alegerile personale bazate pe ideea cum ca acestea sunt superioare altora, incluzand aici si opiniile si recomandarile primite. Nu este o tendinta generala, insa multi oameni tin la ego-ul lor.
Acum sa revenim la intrebarile initiale.
Cat de des ceri sfatul altor persoane?
Daca ceri sfatul altor consultanti, cat de des faci acest lucru? Cateodata, poti cere sfatul si altcuiva in afara de consultanti sau manageri de proiect. De exemplu, poti cere sprijinul unui client care ofera un serviciu care se potriveste cu ceea ce faci pentru un alt client. Lucrul asta poate avea trei avantaje: pastrezi conexiunea cu un client cu care ai colaborat in trecut, arati ca valorezi si apreciezi sfaturile lui, te ajuta sa castigi o opinie a unui expert intr-o zona in care ai o lipsa de cunostinte.
Cum procedam cand cerem un sfat si prin ce modalitati comunicam cu ceilalti manageri de proiect pentru a obtine sfatul unui expert?
Ce inseamna sa stii sa cauti sfatul unui consultant sau manager de proiect? Sunt mai multe cai posibile: LinkedIn, Twitter, video conferinta sau pe e-mail.
A cere sfatul nu reprezinta o slabiciune. A sti cum sa il ceri este, de asemenea, foarte important, deoarece poti castiga (daca te adresezi corespunzator) sau poti pierde mult daca tii cont prea mult de orgoliul propriu.
