Cristian Ciripescu
Director Dezvoltare Kapital
Economistii spun: „Banii sunt sangele sistemului economic.”
In orice decizie de afaceri, un intreprinzator care vrea sa aiba succes tine cont de aceste cuvinte si face tot posibilul pentru a asigura „curgerea” sanatoasa a banilor prin afacerea sa.
Cea mai simpla solutie pentru satisfacerea nevoilor de bani este si cea mai putin accesibila: fiecare om de afaceri ar dori sa poata emite noi cantitati de bani functie de nevoile aparute la un moment dat.
Aceasta activitate este insa accesibila numai unor organizatii care indeplinesc conditii extrem de restrictive, de tipul bancilor (care emit bani sub forma de credite) sau a organizatiilor care controleaza emisiunea de monede si bancnote (institutii ale statului, de tipul Bancii Nationale a Romaniei, de obicei, sau organizatii private precum grupul de banci care detine dreptul exclusiv de a emite dolari americani).
Cea mai sigura si accesibila sursa de bani pentru un intreprinzator ramane insa vanzarea de produse, realizarea de lucrari si prestarea de servicii. Iar pentru realizarea acestor activitati, un intreprinzator poate, printre altele, si sa imprumute bani de la un creditor pe care il convinge ca ii poate inapoia banii in urma vanzarii produselor pe care le fabrica afacerea lui.
Mai exista insa o sursa speciala de bani, pe care un intreprinzator o poate valorifica pentru anumite categorii de activitati: finantarile nerambursabile.
Granturile, cum se mai numesc, par a fi o arma secreta pentru unele organizatii, care castiga cu regularitate acele complicate „proiecte” (dosare groase pline de anexe si studii incomode si sacaitoare, exemplu izbitor de birocratie…).
Ce este, totusi, un grant?
De ceva vreme, in tarile dezvoltate economic au inceput sa functioneze finantatori de un gen special, organizatii care dispun de resurse financiare excedentare si care isi propun obiective ample, cu caracter social de foarte multe ori, cu impact mult mai larg decat ar putea organizatiile respective sa produca singure (extinderea anumitor comportamente si initiative ale cetatenilor in cadrul a ceea ce este denumit „societatea civila”, dezvoltarea unor mentalitati noi, sprijinirea intreprinzatorilor in economii in curs de dezvoltare etc.).
Aceste obiective sunt, de obicei, foarte dificil de atins intr-un timp scurt si, de aceea, sunt ignorate de cei mai multi conducatori de firme, fundatii, institutii publice etc. Pentru ca finantatorii considera aceste obiective ca fiind extrem de importante pentru ei din punct de vedere strategic (adica al avatajelor pe care ei le pot obtine pe termen lung), acestia atrag organizatiile reticente facandu-le cadou diferite sume de bani (adica acele finantari nerambursabile, denumite uneori granturi).
Granturile sunt bani gratuiti, dar nu se adreseaza tuturor. Ele sunt un cadou pentru o categorie speciala de organizatii: firmele, fundatiile sau institutiile publice care pot contribui in cea mai mare masura la atingerea obiectivelor finantatorilor.
Iar finantatorii, vizionari sau doar incapatanati in atingerea unor scopuri atat de mari incat scapa majoritatii managerilor obisnuiti, sunt in acelasi timp adepti infocati ai planificarii, ghidandu-se probabil dupa principii de tipul „poti castiga la loterie din intamplare, dar nu e suficient sa fii norocos ca sa construiesti Marele Zid Chinezesc”.
Deci, pentru ca o firma sa convinga un finantator ca merita cel mai mult sa primeasca banii gratuiti – grantul – ea trebuie sa dovedeasca ca „vorbeste aceeasi limba” ca si finantatorul, ca poate face planuri foarte bune.
Finantatorii au resurse limitate; pentru a realiza obiectivele cuprinzatoare care ii motiveaza, trebuie sa le utilizeze foarte eficient. Managementul bazat pe proiecte a dat rezultate exceptionale in domenii si situatii extrem de diverse, de aceea nu e deloc suprinzator ca finantatorii dau granturi celor care se pricep foarte bine sa lucreze pe baza de proiecte.
Proiectele mai au inca o calitate pretioasa: sunt limitate si usor de controlat – adica exact ceea ce doresc finantatorii, pentru a se asigura ca nu fac cadouri degeaba.
Pana la urma, ce se poate face pentru a convinge finantatorul?
1. Cunoaste-te pe tine insati
Proiectul trebuie sa garanteze atingerea obiectivelor sale ca rezultat al valorii, istoricului si planurilor de viitor ale solicitantului de grant. Organizatia care realizeaza proiectul trebuie sa identifice cu atentie cat mai multe din resursele pe care le poate folosi: tehnologii, produse, oameni pregatiti, vadul comercial, relatii cu clientii, partenerii, furnizorii etc. Apoi trebuie sa stabileasca care dintre aceste resurse vor fi valoroase pentru realizarea proiectului propus. Iar toate aceste resurse utile trebuie „ambalate” cat mai atragator si prezentate finantatorului.2. Cunoaste-ti oponentul
Finantatorul si-a anuntat deja obiectivele generale urmarite si, de cele mai multe ori, a mai finantat anterior proiecte similare. Orice proiect trebuie sa se incadreze foarte bine in obiectivele finantatorului; in acest scop, o etapa esentiala este studierea ideilor de proiecte ale celor care au convins finantatorul inainte.3. Cunoaste terenul de lupta
Proiectele sunt instrumente cu limite precise. Utilizarea lor este la fel de precis delimitata, in cadrul asa-numitor „programe de finantare”. Rolul acestor programe este, printe altele, acela de a clarifica obiectivele finantatorului, astfel incat solicitantii de granturi sa inteleaga clar ce pot planifica in proiectele lor pentru ca finantatorul sa-si atinga obiectivele proprii (adica, ce pot face solicitantii pentru a convinge finantatorii sa le dea grantul). Toate informatiile-cheie facute publice in documentele oficiale privind programele de finantare trebuie studiate, intelese si respectate in proiecte, pentru ca acestea sa aiba vreo sansa de a castiga.4. Foloseste armele potrivite
Pentru a face un proiect de succes trebuie mai intai sa fie gasit programul de finantare potrivit; pentru aceasta este nevoie, de obicei, de cercetarea sistematica a mai multor finantatori.
Planificarea propriu-zisa a proiectului se bazeaza pe filosofia managementului condus prin proiecte. Fara a cunoaste aceasta filosofie, orice schita de proiect cu greu va trezi atentia finantatorului.
Pentru ca acesti pasi sa fie parcursi cu succes iar la finalul lor sa rezulte un proiect credibil si convingator, este nevoie de inspiratie si de experienta. Asa cum lectura unei carti de management nu transforma cititorul intr-un manager de succes, nici cunoasterea conceptelor teoretice de baza din domeniul managementului proiectelor nu este suficienta pentru realizarea de proiecte castigatoare.
Pana la urma, insa, realizarea de proiecte nu este o activitate artistica si nici o aventura; este doar o alta posibilitate de a obtine bani pentru o afacere. Iar aceasta posibilitate se concretizeaza tot mai des in proiecte castigatoare pe masura ce intreprinzatorul accepta sa investeasca sume mai mari de bani in colaborarea cu specialisti in domeniul realizarii proiectelor sau acumuleaza el insusi know-how-ul specific.
Pentru organizatii care au in plan realizarea a cate 2 sau 3 proiecte pentru granturi intr-un an, este mult mai eficienta colaborarea cu un consultant experimentat si de incredere (pentru ca ceea ce se poate invata prin participarea la realizarea unui proiect pentru propria organizatie sau prin citirea proiectului finalizat este cu totul insuficient pentu realizarea independenta de proiecte de succes). Daca, insa, se planifica o activitate intensa de solicitare de granturi, atunci este mult mai utila dezvoltarea unui compartiment specializat in propria organizatie.
In realitate, castigul cel mai mare nu il reprezinta granturile obtinute.
O firma care reuseste sa asimileze, sa aplice permanent in activitatea sa, filosofia specifica managementului bazat pe proiecte, va capata de fapt acces la una dintre adevaratele „arme secrete” ale economiilor dezvoltate.
Asigurarea accesului la aceasta „arma” a afacerilor de succes, prin asimilarea filosofiei managementului bazat pe proiecte (adica prin investitii inteligente in viitorul propriei afaceri), reprezinta mult mai mult decat o victorie in fata celor care castiga in mod inexplicabil proiecte unul dupa altul.
Aceasta „arma” va fi, cu siguranta, unul din stalpii de rezistenta ai afacerilor care vor reusi in marea piata europeana care cuprinde si Romania.
Autor:
Cristian Ciripescu
Director Dezvoltare Kapital
