Intre panica fata de criza de lichiditati pentru achitarea creditelor sau continuarea finantarii investitiilor demarate / a proiectelor corporative si starea de expectativa sterila (dupa modelul „sa cada drobul de sare s-apoi mai vedem noi!”) exista, totusi, o ALTERNATIVA VIABILA: regandirea finantarii afacerii / proiectelor prin noile solutii accesibile puse la dispozitie de Uniunea Europeana.
Totusi, para malaiata nu poate cadea de-a dreptul in cosul nostru fara nici un fel de efort de adaptare si de mobilizare, inclusiv prin cooptarea resurselor personale si financiare ale romanilor ce revin in tara si spera sa devina mici intreprinzatori.
In baza concluziilor conferintei europene specializate, organizata anual la Berlin, cu sprijinul Comisiei Europene, sintetizam aici douasprezece recomandari-cheie pentru aceia care vor sa apeleze la finantarea UE, dar au nevoie de o orientare clara in aceasta materie:
1. La nivelul stabilirii obiectivelor proiectului de catre beneficiarii potentiali – mai intai, este necesar sa se realizeze planul strategic de dezvoltare social-economica al localitatii sau al grupului de localitati care urmeaza sa depuna cererea de finantare;
2. La nivelul identificarii furnizorului de asistenta tehnica/consultanta – este de dorit sa fie realizat si semnat un contract cu clauze precise, detaliate si ferme pentru o cat mai judicioasa impartire a responsabilitatilor si asigurare a continuitatii intre etapa accesarii, cea a implementarii si cea in care este executata auditarea rezultatelor proiectului;
3. La nivelul determinarii prioritatilor si rezultatelor asteptate – este vitala realizarea unui studiu de piata concret si riguros, inclusiv in cazul proiectelor autoritatilor locale, studiu ce trebuie realizat in paralel cu studiul de fezabilitate, planul de afaceri si analiza economico-financiara;
4. La nivelul etapizarii si constructiei bugetare – este in continuare importanta stabilirea unei matrice logice a proiectului impreuna cu cele doua analize noi, solicitate beneficiarilor (analiza de risc si analiza de senzitivitate);
5. La nivelul stabilirii oportunitatii localizarii proiectului si asigurarii deplinei legalitati a investitiei – este esential ca sa fie cunoscuta incadrarea proiectului in planul de urbanism si studiul de fezabilitate sa fie realizat in mod sincron cu studiul de impact asupra mediului si obtinerea avizului de mediu aferent;
6. La nivelul asigurarii co-finantarii proiectului – dupa dezbaterea publica a proiectului si determinarea valorii investitiei, este obligatoriu sa se obtina, in cazul autoritatilor locale/judetene, decizia de aprobare si includerea co-finantarii in bugetul localitatii;
7. La nivelul incadrarii proiectului in strategia de dezvoltare a regiunii/judetului – pentru maximizarea punctajului si rezultatului proiectului, orice solicitare de finantare trebuie sa fie inclusa in logica constructiei unui brand zonal/local sau a unui re-branding a zonei respective;
8. La nivelul politicii de resurse umane – este esentiala stabilirea, cel putin, a unei echipe de coordonare si, preferabil, a uneia de implementare pentru garantarea continuitatii si calitatii constante a rezultatelor etapizate ale proiectului;
9. La nivelul complementaritatii proiectului cu axe eligibile din alte programe sectoriale de finantare – in vederea generarii unor rezultate satisfacatoare pentru toti detinatorii de interese din jurul proiectului, precum si pentru maximizarea rezultatelor conjugate ale investitiei avute in vedere – este important de stabilit o eligibilitate prealabila pe toate axele cu obiective finantabile, care pot contribui astfel la impactul final al obiectivelor majore vizate;
10. La nivelul stabilirii unei proiectii bugetare rezonabile si fluente – in functie de durata derularii implementarii proiectului – se recomanda in mod imperativ prevederea drastica a tuturor nevoilor estimate si oglindirea acestei repartizari a cheltuielilor in planul de afaceri
11. La nivelul prevenirii litigiilor, conflictelor si crizelor – desi raspunderea juridica asupra derularii contractului incheiat cu o autoritate de management o poarta, in mod oficial, doar autoritatea contractanta – este benefic sa detinem o cunoastere prealabila a potentialului subcontractorilor de bunuri si servicii si sa stabilim prevederi clare ale caietelor de sarcini, care sa conduca la un echilibru optim intre costuri si calitate;
12. La nivelul strategiei de relatii publice si comunicare – chiar daca toate conditiile de aprobare a finantarii si de derulare a proiectului sunt impecabil intocmite si avute in vedere, in scopul unei implementari fara obstacole a proiectelor – este necesara punerea in aplicare a unei strategii coerente si fezabile de comunicare cu reprezentantii autoritatilor de management, autoritatilor de certificare si plati si ai organismelor intermediare, spre a fi evitate din timp decalari, intarzieri, amendamente legate de fluxul rambursarilor si ritmul de executie al proiectelor.
Sursa: Finantare.ro
