A. Exista o „varsta de aur†pentru intreprinzatori
Succesul in afaceri nu depinde in mod esential de varsta intreprinzatorului. Afaceri de succes au fost initiate si dezvoltate de persoane foarte tinere, dar si de persoane de varste inaintate.
[Exemplul 1-22]
Ion Pusca n-a iesit din Panciu pana in clasa a noua. Numai pe perioada studiilor superioare a stat departe de crame, iar dupa terminarea facultatii si-a petrecut intreaga viata in domeniul viticol.
Intre anii 1966 si 1988 a lucrat ca oenolog sef la IAS Panciu, actuala Veritas Panciu, si pana in 1991 a fost director general al societatii Vinicola Focsani, fosta Vinexport.
Ion Pusca si-a legat numele de vinul spumos produs la Panciu, prima sampanie produsa in Romania dupa reteta frantuzeasca originala din 1670. Prima sticla de vin spumant preparat la Panciu a fost desfacuta in 31 decembrie 1967, in august 1970 meritele fiindu-i recunoscute prin atribuirea diplomei de inventator pentru realizarea sampaniei de Panciu.
In anii ‘80 a urmat diverse cursuri de specializare in Franta, a absolvit Facultatea de Comert din Bucuresti, completata cu studii postuniversitare de oenologie la Iasi si cu un doctorat in agronomie, specialitatea enologie, luat in anul 1997.
Ion Pusca si-a infiintat propria companie, SC Orizonturi Noi SRL, cand implinise deja 60 de ani, iar magazinul sau din Bucuresti, „Colectia de vinuri imbuteliate si varsateâ€, functioneaza de la inceputul anului 2003. (Sursa: adaptare dupa revista Capital din data de 24 iulie 2003)
[Exemplul 1-23]
Daniel stefan a intrat in afaceri la 19 ani, cand si-a infiintat propria firma. A facut comert cu gresie si faianta, a vandut camasi, a fost distribuitor de ulei pentru 3 judete si a deschis o companie de taximetre (Alfa Taxi).
A infiintat apoi o fabrica de incaltaminte, care a necesitat o investitie initiala de 2,5 miliarde lei, din care 1,5 miliarde lei au fost obtinuti printr-un imprumut de la niste cunostinte. Firma s-a orientat apoi spre productia de incaltaminte pentru femei, cel mai rentabil segment, care a fost „atacat†printr-o politica de vanzari agresiva (reclama puternica, preturi avantajoase si disconturi). Echipa implicata este foarte tanara, cel mai in varsta angajat avand 29 de ani.
Firma a inceput si productia pentru export intr-o noua fabrica, pentru care a inchiriat cu 3.000 USD o hala de 700 de metri patrati, a modernizat-o cu 10.000 USD si a dotat-o cu o linie tehnologica noua in valoare de 200.000 EUR, cifra de afaceri in anul 2002 fiind de circa 1 milion EUR.
Sistemul de distributie s-a modificat odata cu dezvoltarea afacerii. La inceput, au fost utilizati distribuitori, apoi a fost organizat un sistem propriu de distributie, achizitionand in leasing mai multe autovehicule de transport marfa.
(Sursa: adaptare dupa revista Capital din data de 05 septembrie 2002)
B. Este suficienta educatia din scoala pentru reusita in afaceri
Indiferent de modul concret de acumulare a informatiilor, esential pentru un intreprinzator este cunoasterea aprofundata a sectorului de activitate in care functioneaza afacerea sa. Aceasta cunoastere trebuie dublata, in mod firesc, de o cultura generala care sa-i permita sa se orienteze cat mai bine si rapid in mediul intern si extern.
C. Barbatii reusesc mult mai frecvent in afaceri decat femeile
Chiar daca, in totalul intreprinzatorilor de succes, barbatii detin ponderea cea mai importanta, pe ansamblu, rata de succes si de esec este aproape egala in cazul barbatilor si a femeilor intreprinzatori.
[Exemplul 1-24]
Dana Jianu a ocupat o pozitie privilegiata, fiind la un moment dat singura femeie specialist in chirurgie plastica din Romania intr-o lume dominata autoritar de barbati. Tanara doctorita a profitat de oportunitatile aparute dupa 1989 in domeniul chirurgiei plastice, ocupand primul din cele 2 locuri de chirurgie plastica si reparatorie la secundariat.
Pentru ca in Romania chirurgia estetica era slab reprezentata la acea vreme, a patruns in tainele profesiei in tari cu practica in domeniu: o colaborare cu un chirurg estetician din Germania (desi conducerea spitalului unde era angajata a avertizat-o despre posibilitatea pierderii locului de munca pana in momentul intoarcerii in tara), o bursa de la British Council prin intermediul careia a putut sa studieze managementul sistemului privat sanitar si sa se perfectioneze prin practica in chirurgia estetica, a colaborat cu diferiti alti specialisti din diferite tari.
In paralel, a deschis un cabinet particular si a inceput sa acorde consultatii pe mai multe ramuri (cardiologie, pediatrie, ORL, ginecologie), in paralel cu activitatea de la spitalul unde era angajata. Cand a considerat ca are o situatie suficient de stabila din punct de vedere profesional, in 1997, a renuntat definitiv la activitatea desfasurata in sistemul sanitar de stat.
Pentru cumpararea spatiului necesar si pentru amenajarea cu dotarile strict necesare, investitia initiala a fost asigurata de familie. Creditul nu a fost utilizat nici pentru cumpararea echipamentelor specifice activitatii chirurgicale, investitiile fiind facute pas cu pas.
Din 1994, de la infiintarea firmei Proestetica Medical, volumul consultatiilor de chirurgie plastica a crescut de 5 ori; fata de anul 1997, volumul interventiilor chirurgicale a crescut cu 300%.
(Sursa: adaptare dupa revista Capital nr. 43 din data de 25 octombrie 2001)
Bibliografie suplimentara
- Vasile Cocris, Vasile Isan, Economia afacerilor, Graphix, Iasi, 1995.
- Constantin Sasu, Initierea si dezvoltarea afacerilor, Polirom, Iasi, 2003.
- Peter F. Drucker, Inovatia si sistemul antreprenorial, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1993.
- Michael E. Gerber, Mitul intreprinzatorului, Amaltea, Bucuresti, 2003. |
